Descrierea localității
POPULAȚIA

Conform datelor furnizate de Primărie, la ultimul recensământ realizat în teritoriul administrativ al comunei Turcoaia erau înregistrați 3695 locuitori, în majoritate de etnie română.

INFRASTRUCTURA
a. Drumuri

Legătura rutieră a comunei Turcoaia cu celelalte localități este asigurată prin DJ 222H: DN 22D – Turcoaia, în lungime de 5,0 km.
Acest drum a fost reabilitat.
Teritoriul administrativ al comunei Turcoaia, este străbătut de la nord la sud pe o lungime de 6,5 km de DN 22D: Măcin – Horia – Ciucurova – Două Cantoane.
Drumul comunal DC50, în lungime de 12,0 km asigură legătura rutieră directă între Turcoaia și comuna învecinată Peceneaga. Acest drum, în lungime de 6,0 km pe teritoriul comunei, a fost pietruit în
perioada 2005-2006 cu fonduri de la Programul de Dezvoltare Rurală.
Rețeaua stradală din intravilanul localității Turcoaia, însumează 14,2 km, din care 5,013 au fost pietruiți

b. Apă si canal

Primăria a beneficiat de un program de finanțare din partea Băncii Mondiale pentru
alimentare cu apă

c. Comunicații

Pe teritoriul comunei Turcoaia sunt răspândiți principalii operatori de telefonie, fixă și mobilă. În cazul extinderii conexiunii la Internet beneficiază doar o treime de populație

d. Deșeuri

Comuna Turcoaia este membră în „Asociația de Dezvoltare Interjudețeană a Infrastructurii de Deseuri menajere” Tulcea, organism ce are ca obiectiv general monitorizarea, supervizarea si implementarea
„Sistemului de Management Integrat al Deseurilor în județul Tulcea”, proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin POS Mediu.

ACTIVITĂȚI ECONOMICE

Sectorul economic cu cea mai rapidă crestere din localitate și cu șansele cele mai ridicate de dezvoltare pe termen lung este considerat de către autoritățile locale cel al exploatării pietrei.
Cei mai atractivi factori locali pentru potențialii investitori se constituie din 3 avantaje specifice oferite de zonă, anume: potențialul turistic precum și terenurile agricole exploatabile.

Sectorul privat.
În localitatea Turcoaia sunt înregistrate 10 IMM-uri, percepute de autoritățile locale drept actori activi ce asigură locuri de muncă și servicii populației. În cadrul Primăriei activează 6 angajați delegați cu asistarea IMM-urilor.
Formele de parteneriate între mediul de afaceri și autoritățile locale se conturează treptat în comuna Turcoaia. Primăria a inițiat propuneri de colaborare cu sectorul privat în privința unui proiect de realizare a unei cariere de piatră fină.

Primăria comunei Turcoaia
image

Informații generale despre primăria comunei Turcoaia:

- primar: Bălan Stelian
- adresa: str. Troesmis, nr. 120, cod poștal 827230
- tel. / fax.: 0240.57.45.45; 0240.55.30.03
- e-mail: primariaturcoaiatl@yahoo.com
- web: http://www.primaria-turcoaia.ro

 

Proiecte

Dezvoltare locală.

Autoritățile locale consideră că proiectele prioritare pentru dezvoltarea sustenabilă a comunității sunt: reabilitarea infrastructurii rutiere și a infrastructurii de mediu și elaborarea de strategii integrate de turism și proiecte turistice.

Centralizator proiecte:

  • Rețea de canalizare și stație de epurare

  • Inființare parc agrement

  • Modernizare baza sportivă

  • Împădurire terenuri

Căminul cultural
image

La inițiativa directorului Căminului Cultural din localitate, Petre Paraipan, cu susținerea Primăriei, a Consiliului Local, a Ansamblului Artistic "Baladele Deltei" și a Centrului Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Tulcea a luat ființă în anul 2007 Festivalul "Troesmis" care are, an de an, invitați și concurenți din toate zonele țării.

Descrierea localității. Resurse naturale generale.
Resursele de subsol

În culmea Priopcea, în raza comunei Turcoaia, la 5—6 km est de Dunăre, se găsesc cuarţite care alternează cu şisturi filitoase. Versantul vestic al Dealului Priopcea este constituit din seria filitelor cenuşii şi a calcarelor. Cuarțitele au fost exploatate în carierele Piatra Râioasă, Dealul Râioasa și Vârful Priopcea. Domenii de utilizare a acestor resurse constituite în primul rând de acelea pentru care s-a făcut valorificarea rocii extrase în carieră: piatră spartă pentru balastarea căilor ferate şi pentru întreținerea drumurilor. Pot fi valorificate și ca materie primă pentru cărămizi refractare și substanțe abrazive. Resursele din zonă sunt foarte mari iar rezervele confirmate în zonele limitrofe carierelor, cu posibilități de extindere prin explorare geologică sunt considerabile.
Substanța minerală reprezentativă pentru comuna Turcoaia este granitul. Culmile lacobdeal și Dealul lui Manole, din apropierea localității Turcoaia, sunt alcătuite dintr-o gamă variată de roci magmatice. Rocile magmatice amintite s-au exploatat în mai multe cariere, dintre care activă a rămas Cariera Iacobdeal, care prezintă încă rezerve mari. Granitele din comuna Turcoaia se utilizează sub formă de piatră brută, spartă şi cioplită pentru amenajarea şi întreținerea drumurilor şi căilor ferate, precum şi în construcții.
Având însuşiri decorative, pot fi luate în considerare şi ca materiale ornamentale pentru plăci lustruite, dale pentru pardoseli etc. Rezervele sunt destul de mari şi condițiile de exploatare favorabile.
Dealul Iglicioara Mare, situat la 1 km vest de Turcoaia, este constituit din riolite (porfire cuarțifere).
Resursele estimate sunt foarte mari iar rezervele calculate în urma cercetării cu foraje sunt mari.
Zăcământul prezintă condiții avantajoase de exploatare.

Exploatări

În împrejurimile localității Turcoaia s-au extras în carieră riolit (porfir cuartifer) şi diferite varietăți de granit. Riolitul s-a exploatat într-o carieră din Dealul lui Manole, amplasată la sud-est de satul Turcoaia şi la sud de Muntele Iacobdeal. Riolitul şi granitul s-au folosit sub formă de piatră brută şi piatră spartă pentru întreținerea drumurilor, în plus, riolitul negricios a fost întrebuințat şi ca pavele, calupuri și borduri. Tot riolit se găseste și în Dealul Iglicioara, situat lângă localitatea Turcoaia. Aici roca se exploatează într-o carieră cu două fronturi dispuse NE-SV şi se utilizează ca piatră spartă pentru întreținerea drumurilor. În prezent, acest material se mai extrage și din Cariera Dealul Iglicioara II.
În Cariera Iacobdeal (deschisă încă din anul 1880, una dintre cele mai mari din țară), amplasată în partea de est a muntelui, la 2 km de şoseaua Cerna-Măcin, s-a extras un granit cu riebeckit și egirin, de culoare cenușie, cu nuanțe roz și pete negre sau albastre verzui, cu granulație de la fină la pegmatoidă (0,8 cm).
S-a valorificat sub formă de pavaje (calupuri, pavele, butise), piatră spartă, blocuri brute sau semi-cioplite pentru fundații sau lucrări inginerești, ca savura (pentru betoane de rezistență mare).
Exploatarea este mecanizată iar transportul se face până la Dunăre (Gura Armanului) pe plan înclinat și cale ferată îngustă.
În cariera Fântâna lui Manole, aflată în versantul de vest al Muntelui Iacobdeal (la 1,5 km de Dunăre, cu trei fronturi de lucru) și în cariera Valea cu Plopi (la 0,3 km nord-est de prima), s-a extras un granit aplitic (cu riebeckit şi egirin, cenușiu-deschis până la roz, mai puțin fisurat decât cel de la Iacobdeal), granofir, granit cu riebekit, granit cu egirin. Coperta avea grosimi de 1-4 m şi era alcătuită din depozite loessoide şi argile deluviale. S-a folosit pentru întreținerea drumurilor și construcția șoselelor. În prezent rezervele sunt epuizate.
În Dealul lui Manole au fost active carierele Capriel şi Colții Babei, astăzi închise.
Cuarțite au fost exploatate în Dealul Priopcea, la 5-6 km est de Dunăre, în carierele Piatra Râioasă, Dealul Râioasa și Vîrful Priopcea. Cariera Piatra Râioasă prezintă condiții de exploatare dificile, datorită alternanței benzilor de cuarțite cu pachetele de şisturi filitoase. Cuarţitul extras din cariere s-a valorificat ca piatră spartă pentru balastarea căilor ferate şi pentru întreținerea drumurilor.